Ploua nuante in tacere...nu poti picta decat cu vise...
E mult prea vid! Doare!
Mi-e dor de haos, de infern...ce am pierdut? Sunt doar o trecatoare...
Mi-e greu sa leg simtiri, nu-mi cere cuvinte!
Visez vise!

Lasa o picatura de noapte sa coasa imposibilul si prinde-mi-l in par.
Ingaduie-mi atingerea...chiar de nu poti vedea...
Si lasa-te uitat de teama!

Sensurile suprauniversale ale lirismului tau dor! E prea multa lumina!
Nu poti citi nescrisul...sunt numai vant! Simti noaptea rasuflarii mele?
De ce te temi? De-abia ai gustat trecutul...

Pe strada urla viata si moartea, toti apuca directia pe care le-o indica disperarea...

A...si...Te iubesc!