poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-05-10 | | Îl ascult și sunt smerită sunt prea personală pot să scriu propoziții lungi care să o închidă pe Tiki a mea și ea să rămână așa să surâdă o portocală albastră două codițe și un năsuc ros întors pe dos. Are o geană desprinsă soră nemișcată pe unghie nu va zbura nici tu te vei legăna Unde te-ai pierdut, ce te faci cu această logică eșuată nu mai țin minte cum arătai ultima dată Câte culori am pe limbă, nu te minți, prințe….Your Highness, sunt trei, Tricoloria tremendum, strajă de corp vă sunt Your Honour, Your Greatness. May your Kingdom last forever, me, too, give me a break, give me your piece of breath, let me join your eternal kingdom. Here it is. Sunt slab și mă tângui cip cirip umbreluțe pe pământ ce-am rămas din ce mai sunt un căluț cu coama în vânt. Tare-aș vrea să știu ceva unde e împărăția ta Cât îmi dai și cât îți cer inima nu mi-e de fier. Du-te, du-te de mă du, hăt departe du-mă tu vorbele-ți ce le aud nu le știu și nu le ascult. Nu mă satur să tot sap firul lung n-are harap n-am nici eu pe-al meu cu mine poate nu mi se cuvine. Unghiile mele s-au împământenit galbene de ceară sunt multe icoane în casă vorbește pre limba senectuții s-a bâlbâit și-l poartă în strigăte și aclamații s-a învechit să punem înregistrarea cine ne-a crezut ne crede vin valuri duium să-l întrebe și să-i ceară socoteală. Ea nu mai vine o aștept să vină să-mi umple timpul să-mi povestească în felul ei enervându-se înjurând lucrurile care au afectat-o în timpul cel mai recent, oameni care i-au vorbit sau întâmplări minunate banale oribile la care ea a contribuit legându-și părul în coadă și suflecându-și mânecile și stau întinsă lipită de mine repetând minut cu minut momentul când ea va deschide furioasă ușa lumea. Ea e plecată, prinsă în vreo întâmplare, plânge de ciudă în bancă sau e pândită de indivizi colerici am băut tot laptele gâlgâie alb pe dinăuntru înot vâscos în forme lichide carne smântânită gustoasă vrei să te înghiți cu tot cu timp care nu trece. Întâmplările mă iau sperioasă te-am luat simt greu înăuntru, un urs tolănit fără suflare se reazemă de plămâni, mi-s palmele fierbinți, țin un soare în mâini, un ou fierbinte
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate