poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | ÃŽnscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaÅŸi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 726 .



iubindu-l
personale [ Gânduri ]
descarcare

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [omul_de_pe_urma ]

2007-05-06  |     | 



Iubindu-l în taină, parcă ating cu vârful degetelor coarda sensibilă a fericirii , amintindu-mi de clipele în care m-am pierdut vreme de eternitatea unui sărut în brațele lui. Neclintite, zac în mine, ascunse în cămăruța ferecată a sufletului, mii de sentimente, tristeți, amintiri și numai gândul la chipul lui mă cutremură, înfiorându-mi rece corpul. Dar iată-mă relatându-mi povestea banală, profană(cum obișnuiam să o numim amândoi) într-un mod dulceag-scârbos, trecută prin mine, cea de acum.
Nu am acceptat că îl iubesc până am atins pragul penibilului, refuzam să văd evidentul, eram mai oarbă decât noaptea și mai inconștientă decât coma. Ca om, îl admiram, găseam în el toate virtuțiile eroilor din basme, calitățiile unui bărbat în cel mai autentic sens al cuvântului și poate sensibilitate… Pământește, involuntar, mă pierdeam în părul lui, rătăceam în ochii-I verzi și îl sărutam apăsat eliberându-mă. Zorii cădeau greu , iar dimineața doi prieteni își beau cafeaua, chicotind cu subînțeles și nimic mai mult. Îl cunoșteam dintodeauna, dar semnalele existente înainte de începutul eliberării nu au făcut decât să-I dea finalului o notă explicabilă, nicidecum să-l anticipeze.
Acum ce? Pusă în fața unui zid care este el(primul și singurul căruia i-am expus revelația mea), dezarmată, mă lupt cu ce simt și încerc să mă complac cu ideea că el deja a uitat sau pur și simplu ignoră orice vibrație mai există între noi în momentele în care întâlnirea este inevitabilă și, puși față în față, suntem nevoiți să ne privim in ochi…

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!