|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Lăsând să treacă timpul înapoi
personale [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Marinescu Victor [Lican Tropp ]
2007-05-04
| |
sunt ca o amintire închisă când deschisă
mă strâng într-un punct și mă desfac
până în vârfuri respirare
pentru primul părinte
am învățat-o mamă în albul de lângă suflet
apoi a doua
le număr inconștient clipind
mă strâng nehotărât spre lumea tatălui
îi simt degetele cum lunecă întrebătoare
dacă sunt viață
și iar mă strâng să mă desfac până în vârfuri
lipite degetele împăturesc apa spre dincolo
le învăț ale mele să le mișc haotic
mai aproape de ei
căci sunt doi frumoși mirați
care se îmbrățișează peste lume
lângă un ghemotoc necuvântător
îmi trebuie timp
mai mult timp
 |
|
|
|
