plecasem.trebuia să plec.

fiecare pas
era încă un munte, încă un continent, încă un univers
/drum de trăit/ drum de aflat/ drum de străbătut/înapoi
până la tine
/cu răbdare de melc/ cu furie de uragan/ ori cu viteza luminii.

plecasem.
dar n-am putut, odată ajunsă pe cealaltă parte a lumii
să nu privesc, măcar odată, în urmă.

erai acolo,
nemișcat
așteptându-mi privirea
pentru a face gestul acela simplu, aproape banal
un semn de rămas bun
o fluturare de mână.

gestul acela
care mă cheamă
care-mi dă putere
care mă aduce mereu înapoi
cu răbdare de melc/ cu furie de uragan/ ori cu viteza luminii