pașii mei se petrec
la tine în palmă...

cu lacrimi de piatră
o lume închisă orbește privirea
ochi dezgoliți de esențe
sunt triști
nu te-nțelegi
adormi o minune
și zbateri iluzii nu știu ce vor
răsfrânte-n mințita oglindă
strigă răspunsuri ce dor
(cerul opac apasă pe umerii grei
pământul te doare cu tălpile-ncinse
setea se stinge
iar chipul umbrește soarele gol...)

cum ai uitat!...
rotindu-se lent, necesar
născut univers
în inimi de raze pulsează LUMINA
o mare de viu
deschide!
primește-mi adâncul
dă-mi mâna!

vezi?
pașii tăi se petrec
la mine în palmă...