poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-12-18 | |
Aș putea zice că mă plimb, pe străzi înguste, cărări intortocheate...Pămîntul e încă rece.Cu mine.
Și mîna mea e rece,stînca încă-i rece,capul nu pot să-mi plec la umbra copacului bătrîn,de teamă, de revoltă, de ură, de teama că la poale-i mușchiul încă suferă.De rece.Coamă a pădurii, de ce ne învălui cu tacerea ta ? Aș putea zice că mă plimb pe cărări întortocheate...o fac....la fiece ceas din zi și din noapte...mă gîndesc... e egoism oare asta? că mă gîndesc la mine?Dar a ieșit soarele, din neguri mă incîntă, mă-ncălzește. De ce e cald, de ce mă dezmorțește?cu ale lui sulițe mă străpunge, și simt... căldură , ură, pe mine, pe ce e cald deja. Trist...nu, bucuros, da ! Peste măsură...măsura timpului aiurea in tramvai trecut, mă plimb...pe străzi înguste, pe cărări întortocheate...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate