să stăm noi cocoțați deasupra văii
de unde își dau drumul norii acolo
unde nu se încumetă decât vântul
și jos
sub tălpile noastre o să se întindă hăuri albe

am să-ți arăt cu degetul
tu
o să râzi
uite vezi
acolo jos dormim noi
în punctul ăla
tot acolo
o să mâncăm
când n-o să mâncăm
tolăniți unul lângă altul
zambim
așteptând să ne ciugule iubirea în pielea goală

fug la fereastră să-ți arăt muntele
tu
în vârful pernei desenezi o palmă
parcă te și văd
strengăriță cu codițe
înclini capul într-o parte
în alta femeie
numeri clipele de până atunci
unele te opresc și plângi

îți strâng pumnul
asta o să fie mare
când dormeai
am pus muntelui numele tău