*
Zeul meu prăsește stele să îți facă diademă,
Vântul meu din sud, bătrânul, îți răsfață pletele,
Vin armeni să-ți vadă chipul și să ți-l așeze-n stemă
De argint și alabastru, să alunge relele.

*
Știi că,-n fiecare noapte, molcom ca un urs de treabă,
Pui din sufletul meu pleacă să ai cel mai blând culcuș ?
Dis-de-rouă se întoarce, cu o bucurie-ntreagă,
Să-mi îngâne tot seninul zâmbetului tău ghiduș.

*
Te iubesc ca marea, vânt de primăvară
Ce dacă pun ăștia toamnele pe noi,
Schimb eu calendarul dintr-un zvâc, diseară
Soare să îți crească, să nu știi de ploi

*
Steaua ursului dansează printre nori de mucava,
Cumpăr sticle, cântă uliul, tot cu ochii după vrăbii,
Lângă mine crește visul unei vulpi și Dunărea
Scade fără pic de soare, văduvită de corăbii.

*
Dacă eu sunt înger câteodată,
Tu ești aripa mea dreaptă, știi
C-aș putea să joc barbut pe zloată,
Și să-mi fie zarul zvâcnet gri ?

*
Val-vârtej mă ia de ceafă gerul,
Lumea se împarte-ncet la doi
S-a-mbătat cu ploaie temnicerul
Fără tine sunt ca un moroi.

*
Urșii noștri țin un fel de sfat
Să mă dea afară din bârlog
Ca sunt pămpălău ca un hârciog
Și mă exilează-n Calafat.

*
Eu sunt ursul ăla prost, cu mască,
Nosferatul bej uitat la bâlci,
Care nu te doare, e de iască,
Inutil ca umflătura-n gâlci.

*
Mai de vreme, mai vântos, mai crâncen
Te iubesc, ești singurul meu cântec,
Tare drag mi-e să te mușc de pântec
Să te-auzi zvâcnind de la un stânjen

*
Tu mi-ai picurat în creier heroina cărnii tale
De uimire stau la coadă vise reci și ganduri gri,
Sunt drogatul fără limbă, fără neam, de-acum port zale,
Cavaler cu scut de toamnă și cu mantie de cri.