poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-08-11 | |
Scormonesc sub aripa timpului,cu speranța găsirii unui loc,
în care să mă adăpostesc. Scormonesc, descoperind doar praful de pe tobă de la gura lumii, care bate de când e ea, fără să știe de ce, pentru cine? Și ca o moara care macina și grâul bun și pe cel mucegăit, la fel și gura lumii macină cuvinte bune și ne-bune. Iar timpul zboară fără să-i pese ce rămâne în urma lui: bucurie sau tristețe, viață sau moarte, timpul are aceeași masura pentru toți, scuturând ritmic de sub aripa lui secundele. Marea incercare a Eului uman este prinderea și zidirea secundelor înainte de a fi înghițite de meduza flămânda a Imensității, din care vor renaște peste zvârcoliri,alți timpi, alți zei, alți monștri,dar niciodată secunde. Încerc să-mi găsesc un locușor călduț, sub aripa timpului, dar locurile sunt ocupate. Nu-mi rămâne decât șansa de a mă mulțumi,cu, condiția de secundă uzată care se apropie de căderea din ultimul ei zbor. Cineva se pregătește să mă zidească: Este gândul meu.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate