poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-08-09 | |
La mine e cald și război. Am scris un articol despre bombe. Am dat telefoane să mângâi oameni speriați. La 2 ore de zbor tu ești în natură, la înălțimea zeilor. Te plimbi prin flori galbene și pomi cu păsări timide. Ai o fustă scurtă și genunchii zdreliți de răcoarea serilor de august. Tânjești la o dragoste consumată între căpițe fumurii cu gust de ocean. Fumezi. Îți controlezi unghiile, starea nebuniei controlabile, poșeta cu mere și creioane. Vrei să desenezi un castel, dar ies doar inimi în formă de fum. Mai ai o oră până la masa de seară în familie, cu copii tinuți pe genunchi, cu pianul despicat pentru lemne iarna. O să cânți totuși o sonată cu o singură mână la clape din doi in doi. Pisica te adoră , își pune capul pe umărul tău, adulmecând parfumul fin și nostalgia orașului. Vrei înapoi la cărți , la claxoane și la prietenul tău de peste mări. O să îmi scrii o scrisoare mică pentru a confirma venirea păsărilor și a hainelor cu nasturi mov. Te așezi înapoi în lanul cu flori așteptând țârâitul greierilor de sezon. S-a facut frig și nori. Tocmai bine de aprins încă o țigară lungă, tremurată, stingheră.
*** Sunt un pic indecisă dacă să fac asta: tocmai am descusut tivul rochiei cu margarete, sperând că-n cețuri ivesc toamna. Pun la răscruci miere, acostez cu toate pânzele rupte în portul tău aflat la cel mai vestic punct al minimalelor hărți. Si, deodată, cad într-o nostalgie răsfirată pe țărm prin care păunii maiestuos îmi vorbesc despre avantajele de a fi femelă în specia lor păsărească... spre exemplu, treci neobservată cu voaluri pe ochi, ai pașii îndesați în urma lui, cari găleți pline la refuz pentru adăpatul pruncilor încă neștiutori în a se defini, faci băi de soare îmbibate greu cu uleiuri aromate. Numai la intarea în iatac, însă. Mii de avantaje pe care eu nu le am aici. Pe mine mă sâcâie planuri precise de socializare, facturi lăbărțate pe care viața mi le-a tot trimis prin curier încetinit de așteptare. Si mai am nevoia asta stupidă de-a mă urca la volan, de-a mă face șofer de TIR cu ochii mijiți în zare, ascultând la maxim “police”, de-a mă arunca de-a valma în brațele tale, să aud cum îmi spui că nu poate exista egalitate între sexe. Ei, păunii, au avantajul machiajului neprihănit de rid.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate