Gândurile încurcate, înșirate și întinse apoi la soare crează adesea nimic mai mult decât o altă confuzie. Astfel mi-s mie zilele cernite, pudrate, sclipitoare, mohorâte leneșe...zile, zile, zile...asemănăm zilele cu oamenii? Degetele cu orele, gândurile și secundele. Ne cunoaștem într-atât?
Cutreier adesea într-o rână toate pajiștile aurii...dintotdeauna mi-am dorit să fac baie într-o cadă ruginită în mijlocul unui lan de grâu auriu, apoi mi-a părut stupid și am vrut o cadă de aur.
Câte eu...azi se face curat între oameni, intrăm și ieșim din alte și alte etichetări...ordine între borcanele cu dulceața ori pelin. Unele se sparg...doamne! am ajuns să vorbesc despre borcane...

Gata! Sunt serioasă

Am un sentiment de nostalgie, ca în zilele în care îți culegi amintirile de pe străzi străine, când recunoști un chip de mult apus...cand îți aduci aminte pentru câteva secunde cine ești. Cine ești?

Drumuri aurii, gânduri verzi și vii, oameni tineri cu măști bătrâne.
"Baby, love will come through, it's just waiting for you!" Oare? Iubirea asta înseamnă că e mai rău ca Ratb-ul și ce e mai rău ca Ratb-ul? Rebu!

Am încheiat șirul indian de cuvinte moi. O să învăț să scriu tare și puternic, să mă citeze marii oratori pe malul mării cu pietre în gură și la gât.