Draga Eu

Asa de draga cum imi sunt, vreau sa-ti spun totusi ca azi te urasc!
Da.
Azi te urasc pentru ca ieri ai simtit ce maine n-am sa pot uita, asa ca azi am sa alung orice senzatie de “altcineva” si am sa arunc toate mastile care-ncep sa ma sufoce.
Azi am sa uit ca trebuie sa te iubesc, am sa uit ca trebuie sa respir prin tine. Iti mai spun inca o data: nu exista suficient univers pentru noi doua, nici pentru toate celelalte eu.
Azi nu te iert pentru incompetenta emotionala pe care mi-ai dovedit-o in repetate randuri si care m-a diminuat ca eroina proprie, pierzand-ma astfel in mine, in prea mult pseudo-eu.
Nu stiu de ce ma ascund sau de ce dispar din cand in cand, dar stiu insa ca m-a epuizat “Noaptea Indigo” noaptea ta aglomerata de singuratate si de prea multi nimeni!
Azi ne despartim oficial!
E vina ta ca raman fara cuvinte atunci cand inima-mi vorbeste, e vina ta ca ea pulseaza din ce in ce mai vlaguit si e vina ta ca pentru mine ingeri nu exista.
Nu inteleg de ce ma tii captiva-n tine, sau de ce taci, cand faci atata zgomot.
Nu inteleg de ce nu-mi sunt suficienta mie insami sau de ce plang dupa tipar.
Azi am sa inventez ziua de maine pe care am vrut-o ieri asa ca am sa decupez din amintire toate momentele in care nu mi-ai dat voie sa ma compatimesc, toate momentele in care n-am avut puterea sa ma las infranta.