poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-06-07 | |
Aseară, în gând, ți-am lăsat în colțul buzelor o sărutare. Erai atât de fericit...! Erai atât de plin de încredere, încât nu știam dacă este bine să-ți mai dau un sărut sau să-ți dau o mie...
M-am uitat atât de adânc în ochii tăi, încât m-am contopit cu sufletul tău și...te-am sărutat în continuare... Þi-am sărutat tâmplele, ce zvâcnesc atunci când ești agitat, cu gândul la mine, ți-am sărutat obrajii, ce sunt atât de frumoși când îmi zâmbești, apoi m-am apropiat de buzele tale... Am crezut că visez. De aceea, la început, mai întâi cu sfială, apoi cu tandrețe mi-ai luat fața în căușul palmelor tale sărutându-mă nebunește...,peste tot. Era atât de frumos! Era atât de minunat, încât mi-aș fi dorit să nu se mai termine niciodată... Dar...,o mică lumină, o mică rază de soare, se joacă fără a ține cont de visul meu și...mă trezește... E dimineață! O dimineață, în care din nou nu te văd lângă mine, ci ești acolo, singur, gândindu-te la acele clipe minunate care vor veni...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate