Paler avea dreptate . Succesul în România înseamnă prostituție , tupeu și șmecherii. Ei , probabil din acest motiv impresia că lucrurile sunt aranjate înainte de a le încerca. Te izbești cu capul de un perete de care știi ca există dar nu-l vezi.Acești mascați oameni "buni" nu pot fi eliminați ! Și asta pentru că eliminăm acel om rațional. Pe care Dan Puric îl contestă atât de vehement . Ar trebui să înțelegem că a nu fi raționali înseamnă porți de scăpare ale oamenilor "prea buni". Că o valoare, oricare ar fi criteriile pe care le avem când o catalogăm , nu ar putea fi decât o persoană rațională . Umorul prea abundent al omului din popor, lipsit de orice lucru rațional, care trăiește în plină confuzie , este o slabiciune a acestui neam. Prin umor te detașezi de lucrurile serioase .Sau orice lucru care intră în același amestec cu umorul nu are o prea mare gravitate. Umorul , aș adăuga, este un element de ambiguitate . Nevoia individului de detașare e evidentă. Dar lucrurile care ar trebui să lucreze ca lege nu ca lucru discutabil trebuie tratate cu gravitate .
Dan Puric vorbește despre spiritualitatea pe care noi am avea-o iar restul Europei occidentale nu. Lucru total eronat.
Sartre spunea că comunismul a fost o religie. Într-adevăr , a fost o religie. Manifestarea sacrului în profan este cazul comunismului văzut de victimele acestuia. Nu există nici o ideologie care să nu fie supusă sacrului și deci să nu vorbim de spiritualitate . Ceea ce trebuia Dan Puric să spună e că prin spiritualitate românul înțelege un alt lucru decât ce ar înțelege un occidental. Nicidecum că spiritualitatea nu ar fi prezentă peste tot.
Cred că singura redresare a României este accentul pe tot ce se poate numi rațional și negarea oricărei abateri de la a fi rațional. Creștinismul este o religie, dar la fel de adevărat este că și un stat condus rațional și corect devine o religie. Probabil că creștinismul a deviat sacrul , spre sine, ce ar fi trebuit dat statului și tot ce înseamnă stat. Religia devine un stat , un imperiu al celor care nu au un stat. Iar noi avînd în vedere istoria României , putem spune că nu am avut un stat propriu. Noi nu suntem decât un împrumut al valorilor universale . Noi nu avem un stat al nostru , noi avem doar o religie . Dar atât timp cât avem un teritoriu bine delimitat , trebuie să-l folosim rațional. Nu neg religia. Dar legile pe care se bazează uneori trebuie încălcate pentru a fi corecți cu noi înșine. Că a avea un stat delimitat implică alte legi decât cele ale statului lui Dumnezeu, fără delimitări teritoriale. Că de fapt legile omului pot fi înțelese și deci utilizate practic dar ale lui Dumnezeu nici nu pot fi înțelese nici aplicate , pentru că nu sunt clare și mai ales pentru că Dumnezeu nu este om .
România are nevoie de ceva concret pe aceasta lume , nu dincolo. Cei care trăiesc cu iluzia ca acel dincolo este cauza tuturor acțiunilor sale , este un om fals. Cauza lucrurilor pe care le faci o găsești acolo unde trăiești. Este evident , mult prea ispititoare promisiunea eternității de care nimeni nu știe ,este aleasă în pofida eternității pe care o lași urmașilor.
Atât timp cât România nu are un spirit rațional, nu ar trebui să ne plângem de săracie , copii subnutriți, spitale fară doctori și în condiții mizerabile sau de școli sau orice altceva ce afectează România în mod concret.Pentru că lucrurile nu sunt privite cu seriozitatea necesară a unui rațional ci cu umorul unui român confuz dar creștin.