L-am primit cadou de la EA, ființa cu ochii verzi. Nu, nu era încă ziua mea. Reticent, am lăsat timpul să curgă peste el, adâncit într-o iubire imposibilă.
Sfătuit să-l părăsesc, am făcut-o mințindu-mă că-l pot veghea de departe, din lumea sufletelor pierdute. Și, în speranța de a-l regăsi, ne agățam unul de altul reeditând aceeași amintire. Până azi. Îngerul lui păzitor îl va face iarăși cadou. Prea tânăr, va accepta cu ușurință iubirea celor ce nu vor lăsa timpul să decidă.

Dacă veți găsi pe drum un suflet, să știți că poartă nume de sfinți.