Omul. O ființă slabă supusă tentației, riscului, atras de lucruri care fac rău, care rănesc care depășesc puterea de înțelegere.
Omul. Plin de pasiuni, de patimi, de năravuri. Stapânit de dezmăț, de desfrâuri, de apucături, de destrăbălare.
Omul. Această imperfecțiune gravă fără principii și moralitate, fără suflet și simțire. Uneori.

Citeam că oamenii se împart în foarte multe categorii. Ceea ce mi-a rămas constant în minte este că, oamenii pot urî și iubi necondiționat, sunt oameni care te fac să râzi și să plângi, oameni pe lângă care treci fără să-i observi, oameni care merită și oameni care nu merită, și...
Se mai spune că oamenii primesc în viață ceea ce merită.
Doamne ce învălmășeală e în mintea mea și câte gânduri s-au năpustit acum să-mi inunde creierul. Pe care să-i numești prieteni și pe care străini?

Să-l numești prieten pe cel care-ți bate la ușă nu numai când ți-e bine ci și atunci când nu ți-e? Să-l numești străin pe acela care intră în viața ta întâmplător și tot la fel pleacă? Timpul a trecut și trece, iar eu descopăr că nimeni nu e mereu bun, cum nimeni nu e mereu rău.

Această cunoaștere e mai ucigătoare decât o sabie.Cu vremea, ea ucide în noi ceea ce numim EU. Lupta cu tine. Identitatea.
Și dacă ești slab te lași atras în jocul seducției. Și s-ar putea să fii tocmai tu sedusul, adică cel manipulat, crezând că în final te vei alege cu ceva. Adică într-un fel te lași escrocat. Dacă ți se întâmplă asta pe alte planuri, de exemplu politic sau economic, acțiunea seducătorului intră sub incidența codului penal.

Dar ce te faci când te lași sedus sentimental? Ajungi să suferi și suferi atât de mult, după cum mai scriam, până te trezești. Și începi să te interiorizezi. În singurătate e slăbiciunea, dar și puterea ta. Tu singur cazi, apoi te ridici.

E după-amiază. Parcă o Prezență îmi luminează mintea. Ciudat. Simt că sfera se lărgește, lumina mă orbește mai mult ca de obicei și îmi înțeleg mai bine viața...Sunt tot mai singură și percep mai multe voci, ca un ecou dintr-o sală veche de teatru...sunt pe calea cea bună...e liniște... e alt tărâm...