poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-03-30 | |
Cele mai frumoase și mai mari povești de iubire se nasc întotdeauna dintr-o întâmplare. Într-un anumit moment al vieții o secundă îți schimbă complet traiectoria prin lume, îți aduce clipa care te va face să-ți aduci aminte mereu de acele momente definitorii ale… unui nou început.
O singură secundă este de ajuns ca să te facă să-ți întâlnești marea iubire, dragostea la prima vedere la care nu sperai și în care nu credeai, cea alături de care simți că vei trăi toată viața. Care te simte și ea, la rândul ei, poate mai puțin la început, dar apoi din ce în ce mai mult până cei doi vor ajunge să-și dorească lumea doar împreună. De aici începe adevărata iubire, acest simbol uman al perfecțiunii. Zâmbetul ei, mersul, privirea ce te cutremură ireversibil, fiecare gest, orice cuvânt rostit, totul, dar absolut TOTUL ți-o aduce mai aproape, tot mai adânc în suflet. Simți cum totul aleargă, parcă fluturi zboară ușor prin stomac, nopțile senine cu stele-s cu totul altfel decât înainte atunci când știi că dragostea este reală. Atunci când te-ai hotărât să-i spui ei, dorului nebun, îngerei dulci, că o iubești. Și amândoi vor savura fericirea, vor aduce în sufletele lor (unul celuilalt) liniștea, acea împăcare a oricărui suflet care te face să lupți enorm pentru ca ceea ce s-a format să fie pentru totdeauna. Aceste momente sunt cele mai importante căci vor exista, cu siguranță, prieteni care vor fi poate prea nervoși că ne-am găsit fericirea amândoi, eu și cu tine, se vor cerne precum zăpada din norii albi când vor observa că știu să te iubesc și că ne completăm unul pe altul în marea iubire născută din cea mai frumoasă și sinceră dragostea… la prima vedere… în care, poate, nici tu, nici eu, nu aveam puterea să credem că se va întâmpla vreodată.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate