A imbatrani

Batranetea este parte din destinul omului.
Viata lui pe aceasta planeta este doar o trecere, e doar o faza de evolutie in drumul catre Divinitate. Caci asta este drumul, nu altul.
Am intalnit si sceptici, si atei, pentru care Divinitatea este inventie.
Si le-am amintit pariul lui Pascal:
Daca eu cred in Dumnezeu si exista =CISTIG; daca nu exista=nu pierd, nu cistig.
Daca nu cred in Dumnezeu si exista = PIERD; si daca nu exista=nu pierd, nu cistig.
E adevarat ca nu pierzi si nu castigi daca El nu exista si crezi sau nu crezi. Dar de ce sa nu castigi ?!
Ce pierzi daca nu crezi? Pierzi increderea in tine si in viata, pierzi puterea atat de necesara in alegerile pe care trebuie sa le faci, pierzi speranta si visul, pierzi implinirea. Pierzi TOT.
Si ce castigi daca crezi ? Increderea, puterea, speranta, visul, implinirea. Castigi TOT.
ALEGE!
Asta este marele atu acordat omului de Dumnezeu: LIBERUL ARBITRU. Puterea alegerii. De la varsta la care devine constient de existenta sa, el isi creeaza destinul pas cu pas, prin alegerile pe care le face in fiecare moment, in fiecare CLIPA. De el insusi depinde propriul sau destin. Si tineretea spiritului sau.
Un om tanar poate fi batran pentru ca se simte batran si un om batran poate fi tanar pentru ca se simte tanar. Tineretea inseamna puterea de a percepe unicitatea CLIPEI, de a o trai cu adevarat, tineretea inseamna puterea de daruire si puterea de a depasi bariera timpului prin iubire!
Atunci cand omul uita de iubire si-si lasa mintea prada grijilor si fricii, care denatureaza perceptia asupra realitatii inconjuratoare, atunci sufletul trece pe planul doi, sau trei, sau patru…
Orice preocupare a omului avid de bogatie materiala ii saraceste sufletul si il indeparteaza de implinirea destinului sau . Si, in cel mai bun caz, la 50 de ani, realizeaza tragedia vietii sale. Se simte singur si imbatranit inainte de vreme. Desi are o vila luxoasa, cu piscina in curtea din spate si manere de aur la usi, el se simte sarac. Desi are o mare de “prieteni” alaturi, el se simte singur. Sarac si singur. Sarac sufleteste, sarac spiritual.
Cat de trist poate fi destinul unui asemenea om ? Un om ce se chinuie in goana dupa bani si faima, un om care uita sa admire frumusetea unei clipe. O CLIPA in care un fluture isi falfaie aripile pe petalele unei flori, O CLIPA in care o stea sclipeste pe cer si norul de alaturi are forma de inima, O CLIPA in care privirea unui catel iti multumeste pentru o bucata de paine, O CLIPA in care un porumbel iti ciuguleste din palma, O CLIPA in care un copil te face sa zambesti cu gingasia si inocenta lui. Un destin sugrumat de orgoliu. Atat de trist...
Iar destinul unui om care a invatat ca iubirea daruita imbogateste mai mult decat iubirea primita...care a invatat sa pretuiasca CLIPA...Clipa in care iubirea atemporala ii umple sufletul...Acest om a inteles ce inseamna VIATA. Si a ALES sa ramana tanar, sa depaseasca barierele timpului. A intrezarit adevarul si vesnica tinerete a Divinitatii, croindu-si propriul destin pe aceasta cale.
A imbatrani inseamna a-ti pierde CREDINTA !