de ce nu vorbești despre tine
despre tendința modei
la bărbi și perciuni
fie chiar și despre sex
nu spui nimic
niciodată despre tine
despre viciile ascunse
în portofel
cum îți place să zici...
treci fălos
pocnești din degete
și scuipi ironic prin gura neagră
cu miros de carii
ca o mitralieră fără recul
devii colecționar
de flegme înfășurate de gât
sub limba crestată
de lene n-a mai rămas loc
de cuvinte
nici vise în trupul indiferent
pe care-l târăști prin lumină
ca pe un fum greu
saturat de toxine
suficient de inteligent
pentru propria ta satisfacție
te clătești cu aburi din iad
și-i mesteci cu lene
trecând totul prin stomac
tulburător de ieftin
devii cumpărător de iluzii
cumperi tot ce nu se
găsește pe raft pășești
fără posibilități
și totuși
merită să mai încerci...