azi am cunoscut
doi magicienii.
Ei se numesc iluzionisti.
Au fost prieteni foarte buni
dar de la un timp,un truc nereusit
a dus la despartzirea
celor doi...
au ajuns sa se urasca...
au ajuns sa-si fure
chiar si meseria
au ajuns sa-si fure trucurile...
-pentru ce?-
-Pentru aplauze frenetice...
Zise unul...!
Din nimic sau ridicat amandoi
au ajuns sa fie cei mai buni
iluzionisti din intreg
tinutul...
era o competitie acerba...
...pentru locul fruntas.
Cel mai talentat
a avut un truc care
la impresionat pana si pe dusmanul
lui de moarte care ia fost inainte camarad...
I-a furat trucul dar nu i se parea la fel
de bun...nu era atat de mult gustat...
intr-un final cand nu au mai rabdat
au ajuns la un duel,
au ajuns fata in fata...
-Ai ceva de spus ?
-Abracadabra...!
-Un frate ?
Un geamăn ?
-Tu erai Fallon.Tot timpul ?
-Amândoi eram Fallon.Amândoi eram Borden.
Vezi tu, sacrificiul, Rober...acesta e sacrificiul unui truc bun.
Nu stii nimic despre asta, nu-i asa ?
-Am... Am făcut sacrificii.
-Nu trebuie să faci nimic
ca să furi munca altuia.
Ai străbătut jumătate din glob.
Ai cheltuit o avere.
Ai făcut lucruri oribile.
-N-ai înteles niciodată...
... de ce facem asta.
Publicul stie adevărul.
Lumea e simplă.
E nenorocită.Puternică...
Puternică până la capăt.
Dar dacă ai putea să-i păcălesti,
chiar si pentru o secundă...
... atunci i-ai putea pune pe gânduri.
-si apoi...?
-Apoi îti este dat să vezi ceva
foarte special.
Tu chiar nu stii.
Erau...
... erau privirile de pe fetele lor.