poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-06-10 | |
revin formele-capcană, cu prelungiri nefirești, tentaculare. mă prind atunci când e frig și inert totul în culoarele de oameni. supliciul zilnic - între două pulsații, sistolă neagră.
formele își urmăresc judecata. instanța neiertătoare își scrie în mine edictul: prima fărădelege - ochii închiși. a doua - uitarea de sine. a treia - trecerea prin celălalt ca printr-o moarte. pedeapsa supremă este imperativul distanței. formele se așează în straturi multiple. absorb orice lumină, aerul, fluidele. genunchii îmi alunecă, mă întind pe o cruce de apă. aștept prima pedeaspă - evitarea ochiului de către ochi. aștept a doua pedeapsă - absența cuvântului. aștept a treia pedeapsă - disoluția în nonsens. vina de a fi curge prin capilarele luminoase. vina de a nu fi devine un infarct incomplet. suspendare între două ființări imposibile. și numai Dumnezeu își pleacă umerii, să numere mai departe zilele fără suflu
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate