poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-03-21 | |
când a intrat nebunul în cetate
pe legănat de lenevit măgar era o zi de liniște-n bazar ca altele de nimeni numărate și când nebunul a-nceput domol să-și predice credința nici habar nu am avut ce piatră de hotar el o urnea să vină rostogol și nici atunci când a-nceput să spele picioarele golanilor cu bube agenți nostri moleșiți de șube n-au dat alarma timpurilor grele și l-au lăsat să schimbe el macazul punând în capul tălpilor crăpate legenda lui c-o altfel de cetate unde stăpâni ei s-or simți pe iazul bogat în pește pentru fiecare și-au râs de el înveseliți slujbașii cum de puteau pe nătăfleți să-mbete promisiuni ce nu erau concrete de la trișor ce nu văzuse așii dar cum puteam să ridicăm pretenții când însăși zeii aveau aici o vină tăcând posaci în loc să ne prevină de la-nceput din colb să-i stergem pașii deci cum să fie mai deștepți agenții și cum să fie mai alerți slujbașii? și ce folos că l-am întins pe cruce pe-un vârf de deal ca gloata să îl vadă când turma plebei nu vrea să ne creadă că el e mort, și-n gânduri zăbăuce se scutură de zei ca de-o corvoadă iar condamnați-s bucuroși să cadă fără de frică fiarelor de pradă cu mâinile spre cer împerechiate unde ei cerd că-i noua lor cetate
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate