poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1092 .



neom in devenire
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Shana ]

2006-03-05  |     | 



Cel mai ciudat lucru e nesimitirea noastra in fata timpului, la fel de bizare sunt si lucrurile ce le nutreste in fiinta ta. Am sa realizez la un moment dat ca tot ce nu se vede este defapt ireal.Trebuie sa atingi culmea pragmatismului sa nu crezi in dragoste, dar nu e nevoie decat sa deschizi un ochi din visare sa vezi cum iti cladesti singur iluziile, ideea ar fi sa nu te lasi consumat de ele.
Oameni exista, ii vedem, ii auzim si le putem respira pielea,dar cand esti insetat de caldura si afectiune acestia se desprind din conturul lor fizic,iar imaginea lor proiectata in visarea ta personala capata proprtii gigantice. Atunci devii asemenea unei tigarete, iluzia te va consuma, iar omul de la care ai plecat te va stinge. Setea distrugatoare nu va mai exista, dar vei devenii neom, deci ireal...pentru ca oamenii exista.
Suntem atat de indisciplinati in fata realitatii, suntem atat de ingamfati in increderea oarba cu care alunecam in inconstienta.
Nu stiu altii cum sunt dar eu cand vad in ochii alora inocenta de a privii sentimentele atat de perfect precum definitiile din dictionare ma tem pt caderea lor.
Vorbesc singura in suferinta crunta,vorbesc singura chiar si atunci cand eman culori de fericire.Credeti ca nu am cu cine vorbii? Nu dragii mei...eu nu mai cred in destainuire...am ajuns sa cred numai in lumea mea deoarece "lacrimile nu sunt arzatoare decat in singuratate",pentru ca fericirea noastra nu va bucura cu adevarat pe nimeni, iar mometul confesiunii nu va amplifica ori diminua trairea.


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!