poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-12-29 | |
Un apus de soare,
Un cântec de păsărele, De ce Întotdeauna le admir eu oare Și nu pot trăi făra ele? De ce un dulce cântec D-un tânar copilaș Un fior îmi dă în pântec? Oh!micuț îngeraș... De ce în lumea asta Caut numai frumosul? Și-n același timp neâncetat Un băiat ,bătu-l-ar soarta Îmi arată realitatea, Realitatea?...poate... Dup-o zi și o noapte, O noapte și o zi Până la infinit. Și dintr-o dată totul Îmi pare-ntunecat Parcă a venit potopul Și m-a înconjurat Și totu-i negru și urât, Câmpiile sunt gri, Păsările opresc lor cânt Și încetul cu încetul Parcă intru în pământ... Și lupt ,ma zbat fără-ncetare Dar aeru-mi lipsește Și rămân fără glas. Aceeași întrebare O data și-nc-o dată În gând îmi reapare: "Continui sau o las baltă? Această lume merită trăita? De ce atâta suferință? Merit eu această soartă ...așa cumplită?" Și dintr-o dată optimismu-mi reapare, Se interpune ca o forță Și am o singură dorință "Luptă!Fugi!Înaintează Îngerii te au în pază Și chiar dacă lumea asta-i rea Nu toți sunt asemenea" Și sperând mereu așa Totu-n roz îmi apărea Poate-i doar un voal pe față Dar îmi dă curaj în viață.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate