poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-12-21 | |
Fără doar și poate,
lăcomia a devenit o distorsiune în câmp deschis, un fel de gaură neagră, în care până și spiritele aflate într-o relativă stare de echilibru, chiar polarizate spre lumină, au vectori filozități cu afinitate spre incluzionista supradensitate a "enclavei" nimicului. Oferită ca substituent amorf de legitimă-apărare, într-o luptă inegală cu nesiguranța zilei de mâine, prezentată ca un "no man's land" în bătălia spirituală a binelui cu răul, spațialitatea lăcomiei devine o capcană : prin prisma motivării ei ca alternativă de autoconservare și protecționism avansat pentru cei dragi. Unghiul de vizualizare, endemic, al părții negative, ce maschează păcatul, prin această deformare plastifiată de conjunctură, (mizeria umană și socială), este doar un atribut prefabricat cu un atent spirit de observație și cunoaștere a potențialului negativist existent în complexul trăsăturilor fiecărui individ încolțit de aparențe. Mult mai tristă este însă situația în care, dincolo de prerogativele asumate de "supraviețuitor", ca motivație, lacomul, îmbătat de egoism și trufie, devine sclav al acestui păcat fără limite, fără credință, un "gladiator" al noroaielor întunericului, anti-entehelic, în care va pleca luând cu el tot ce-a avut mai de preț în viață : nimic.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate