Înca de ieri, presimțeam deja un octombrie plin de surpize.
Neprevăzutul se manifestase miercuri sub forma unei buburuze în zbor, întâlnite pe strada...da, mai va zăpezile de altădată...
Cum va fi joia de la Eliad...?
Mă așteptam, dacă nu la un reviriment, măcar la o compensare
a spontaneității, interactivității și, de ce nu, inspirației
participanților dornici de a experimenta în acest creuzet al Atelierelor "Agonia", așadar un flux necesar tărăgănarii semnalate deja de Nane săptămâna trecută...ar urma, -nu-i așa? - " reversul medaliei"
În jurul orelor șapte, iată-ne, pe subsemnatul, însoțit de fostul Alooper21, Paiu Constantin, trecând plini de nerăbdare curticica ce duce către "subteranul Olimp" -îl menționez pe Labiș, întrucât, ceva mai târziu, Cosmin Dragomir va relata un banc literar, în cerc închis, avându-l ca protagonist-
Dar să nu mă abat.
Mai mult ca niciodata, "nucleul" din acestă seara, nucleu ce prezidează, asemeni cavalerilor cu experiența, însă de la masa centrala, a cărei formă nu MAI este rotunda, îndeplinind insă aceeași funcție, a cuprins, amintindu-mi de vremurile nu chiar de mult apuse, o neașteptat de bogata "panoplie" : Radu, Ioana și Paul Bogdan(Pan), Elia Ghinescu, Adrian Firică, Marian Șolea, Adriana Popp, Diana (Veverița) insoțită, la propriu și la figurat, de Florin Hălălău (Vameșul)...recunoașteți..nu era de colo...am regretat, privind retrospectiv, absența lui Andrei Gheorhiu...
N-au lipsit nici ceilalți purtători ai bastonului de mareșal
într-ale recitării dragi nouă, Sorin Despot, Doru Alexandru,chiar și un anume Gesualdo...era s-o uit pe Iulia Oană, care, deși o proaspătă "neofită", venită tocmai de la Constanța, s-a aventurat pe scena deschisă, de altfel, tuturor, în dublă ipostază: poetă și improvizatoare live a unui inedit jam session cu chitară.
Au fost lucruri serioase, prezentate cu șarm și savoare, D-l Firică expunând, în maniera dumisale inimitabila ( has to be seen to be believed) un volum de proză aparținănd lui Emil Brumaru, precum și din cea mai recentă apariție editoriala a lui Liviu Nanu, volumul lansat sâmbăta trecută, "Apăsați tasta any".
Sunt, din fericre, "nevoit" să semnalez mult dorita alternanță muzică-poezie, aportul instrumentalo-vocal revenindu-i unui extrem de pitoresc interpret, Mr.Stănică și a unui amic, tiz al născutului "înainte de Revoluție" Radu Herinean.
S-a fumat, s-a discutat, unii au ciulit urechea, s-a râs copios de anunțurile "matrimoniale", oferite cu generozitate de Radu...iar, la final, volens nolens s-a mai și plecat, însă tot în grupuri organizate...de unde reiese ca solidaritatea ideilor, ca și a amintirilor plăcute prilejuite fila de calendar menționată în titlu a rămas.

Sper că se va propaga mai departe.