Aș vrea să știu uneori
De ce cad frunzele palmelor mele
Peste pământul tâmplelor
În care stau îngropate
Toate lumile posibile ale viselor.
De ce toamna primăverilor mele
Mă prinde mereu stârnind praful
Pe drumul care-mi străbate pieptul?
Alteori aș vrea să știu
De ce oamenii se scutură răzleț
În iluzii translucide,
Străini exilați pe crengi fără umbre.
De ce mă prefac în zbor
De fiecare dată când pot crede?
Și iar aș vrea să știu câteodată,
A naibii curiozitate,
Cum se pot curba universurile
Pentru a le frânge
Paralelismul.
Și, da, oricât mi-ați blestema curiozitatea,
Aș mai vrea să știu,
De fiecare dată,
Cum poate fi un om
Și pod și țărm, în același timp.