Aș vrea să ascultăm iar simfonia,
Intr-o tăcere blândă, doar noi doi.
Stând față-n față, suflete ardente,
Să te sărut, să-ți spun din nou cât mi-e de dor.
Dar ziua-i lungă, grea e așteptarea;
Singurătatea mă ucide și de dor
Aștept s-alunece mai iute nisipul în clepsidră.
I-aș da și brânci... să treacă ziua-n zbor-
Să știu că vii acasă!