am mai rămas noi
să ținem distanța între valuri de alb negru
tu numeri zilele
eu număr nopțile
apoi le împachetăm
și deschidem un motor de căutare
e tot mai greu

ne găseam mereu
între o bancă și o salcie
și mai aveam și o melodie
care să ne amintească
despre cum nimic
este în dragoste plin de ceva
așa ca pretutindeni

acum
adaugi numelui alt nume
și îți stăpânești impulsul
care te împinge
să dai un click pe send

de câte ori s-au închis rândurile
în plicuri netimbrate!

tu numeri nopțile
eu număr zilele
apoi împrăștiem scrisorile
peste un pat unde n-am ales să ne ținem în brațe

e tot mai departe ceea ce s-a născut
înainte să fie
în pielea ei
o amintire

te țin de mână
unde ești?