poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-01-25 | |
Faptul că ne putem imagina ceea ce suntem doar privindu-ne propria imagine în oglinzi constituie mărturia de netăgăduit că umanitatea rezidă dintr-o singură naștere, aceea a privirii primordiale. Vederile ulterioare, care își adaugă orizont din sine, sunt doar reflecții ale acelor ochi în care se oglindesc la nesfârșit din singura lor imagine primordială. Ca atare, umanitatea s-a născut o singură dată, atunci când Ochiul divin a reflectat incipient asupra propriei reflecții. Tot ceea ce a urmat acestui moment este o continuă renaștere. Prin urmare nu există decât o singură naștere. Cea primordială. Tot ceea ce se manifestă apoi este un întreg șir, un etern lanț de renașteri. Reflecții ale altor reflecții. O oglindire nesfârșită a imaginii primordiale. Ca atunci când te privești în chipul reflectat în oglindă și ai convingerea că te uiți la trecut fără a înțelege că trecutul este clipa pe care o privești, momentul ce deja poartă în sine întregul tău viitor.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate