Când totul pare absurd și imposibil
Nu te pierde dragă persoană,
Rămâi tare și îndrumăi pe cei ce urmează să vină iară.

Nu te încumeta să îi educi pe alți În felul tău oricât de originală ai vrea sa rămâi,
Încearcă trup și suflet să îi înțelegi întâi;

Trecători prin viață suntem toți,
Cerșetori și hoți, iubește-ți aproapele chiar de viața îți e străpunsă de ale sorți colți.

Înecați in alcool plini de durere plutind prin râuri ale lumii,
Orbiți de ale gurii și de hârtii prin care lumea o controlează unii,
Rămânem neștiutori și pierduți pe ale vieții drumuri,

Copil născut și crescut prin durerea și răbdarea unei mame ce dragostea ramane,
Visător al zilei de mâine ce poate rămâne prada unor suflete păgâne.

Prin cuvinte transformate în arme
Făcând lacrima vizibilă persoanei ce vină nu are,viața în loc să îmi răspundă prin semne reale;
Mă lasă dezamăgit cu un semn de intrebare
Printr-un adevăr pe care din suflet simt că mă doare,
Ce dorești lumea să îți facă,fă-le primul fără gând de vre-o schimbare.