stăm pe un butoi cu pulbere
nimic nu schimbă situația
în țara care "curge laptele și mierea"
suntem urâți la noi acasă, doar pentru că
suntem o țară mică cu minorități
care nu se împacă-
imposibil să nu observi cum una din minorități
ne cere teritorii, după ce fac copil după copil
nefăcând armată precum copiii noștri evrei!

fac studii în străinătate și arabii și religioșii cu pălărie,
au toate condițiile și drepturile posibile și imposibile de supraviețuire comună,
dar preferă să facă-stat în stat-și încă un stat religios,
indiferent ce gândește majoritatea populației!

seamănă, oarecum cu situația din România anilor 1989,
dar fără arme, doar steagul nostru fluturând
pe căldura asta sufocantă,
liniară, fără o picătură de ploaie!

nu e nicio șansă să fim uniți sau iubiți!
pamfletul e o oază în deșert...
prea multe voci nedemocratice sunt la putere, ne usucă grădinile, amintirile!
*
în țara roz
revoluțiile se fac cu steaguri roz
dar eu lupt cu morile de vânt
silabisind cuvinte roz
pentru ascultătorii surzi