poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-06-28 | |
Nu sunt decât piatră cu apă, îmi curge
prin sânge ceva din voința ta, anonimule, nici tu nu ai vrut să te lași, trei ani te-ai ascuns, așa cum am făcut-o și eu din necesitatea linsului rănilor, profan eu, inițiat mare tu, născut ca mine-n Scythia cea mai Schytie, între Istru și Pont Anonimule, știi de la început, Sfântul Graal este sângele dintre Ceruri și conștiințe, omul e lăsat să creadă, nu să fie inchizitor Anonimule, tu ești sfârșitul binecuvântat, mă înveți tainele, legile belagine, pașnice, aș decripta bine pe omul din drumul greșit de omul căutător al căii strâmte, juste Anonimule, mi-ai dat o viață-ntreagă indicii realizează trupul meu cât este de important, a trăi spiritual înseamnă a-ți educa trupul, să își vadă responsabilitățile, scrise mare Uneori, prin ce spun, pot răni indivizii, prin ceea ce le-aș ascunde aș fi viclean, ei ar putea auzi de la mine doar laude, eu le spun în față și ceea ce n-ar voi, mă întreb de am meteahna zalmoxianului chin Din câte scene-n viață am trăit, îmi revin câteva în memorie, uneori ai fost aproape, o dată la grădiniță, la serbarea din final, mâna dreaptă ți-ai pus-o modest pe capul meu și-altădată când mi-ai scos-o în cale pe Iubita_Una, de pe site-ul Ro.Literatura în Piața Victoriei, când am strigat tare la portavoce lui Emil Boc din partea profesorilor revoltați să iasă afară în 2010 Ștefania Mincu mi-a zis când mai trăia Profesorul meu, Marin Mincu și-i dădeam din salata pregătită de ea lui Einstein, broaștei țestoase mascotă-a familiei lor "Poți ajunge cel mai pamfletar scriitor dintre toți" și mi-a citit volumul de versuri în 2009 pe care Marin Mincu nu mi l-a mai publicat în colecția "Euridice" (debut) a "Ponticii", după cum îmi promisese Nu pot, Anonimule, să-mi jignesc vreodată Profesorul mort în decembrie 2009, nu pot acorda altui editor dreptul să-mi fie naș literar, acum plouă afară-n Capitală, ca-n Tulcea pe vremurile când mă formam și scriam Plouă frumos să se reînalțe spre-apus marea pasăre a curajului tău, Anonimule, să nu-ți uit prezența, uneori să te pot face reauzit protestatar în lume, pe tine, iubire, pe tine, jertfă, pe tine, reformare a gândirii și inimii, după ce-am vizionat serialul "Labirintul istoriei" (Labyrinth, 2012), despre genocidul catolic, prima "inchiziție" de-acum opt sute de ani într-o cruciadă oribilă de nimicit rezistența catarilor francezi de către misionarii Papei, iezuiți radicali și bestiile regelui francez cel mai laș
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate