poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 258 .



… și-apoi
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [TEGO ]

2023-06-24  |     | 



aș vrea să spun mai mult decât o fac cuvintele.
îmi zic să folosesc muzica.
nu. nu sunt compozitor
și nu sunt nici cântăreț;
nu mă prezint nici ca un ascultător.
folosesc doar cuvântul,
“muzica”.
îl strecor pe coala de hârtie
și din el se nasc toate notele.
unele zboară,
precum liliecii, sunt surde,
dar găsesc calea ascultării
și prind formele toate.
da, îmi zic.
așa e de spus,
folosind muzica.
ce poate fi mai vibrant?

recitesc manuscrisul dar,
tot ce-am dorit să spun nu-i acolo.
nici cuvintele, nici muzica,
nu reușesc să spună tot ce am de spus.
de aceea folosesc culoarea.
ați înțeles deja, nu sunt pictor.
nici nu am vreo galerie de artă
și nici măcar privitor,
cu ochiul limpede, nu sunt.
iau cuvântul “culoare”,
dau cu el peste diacritice,
peste virgule și peste unele cuvinte.
povestea mea prinde contur,
alb-negru prin rădăcini
și cu stropi de lumină repezită,
prinși de litere.
stropi ce fură imagini
din închipuitele depărtări
zgribulite deasupra nordului.
cât magnetism!

citesc, ascult, privesc…
în somnul creației proprii mă văd
prizonier al viselor neîmplinite.
cui să poți spune tot ce ai de spus
dacă tot ce ai de spus
este doar o fărâmă?
nici cuvintele, nici muzica, nici culoarea
nu-s destul.
trebuie să pun pe coala de hârtie
și piatra cioplită,
arcadele de lemn
și miezul de pământ ars;
trebuie să prind mărgele de sticlă,
să mă împrietenesc cu un mim care,
printre rândurile mele,
să spună povestea
ce-a rămas nespusă.

dacă aș începe cu “…și-apoi”
ar fi de înțeles că am lăsat pe undeva un început.
arheologii cuvintelor vor săpa,
vor găsi povestea.
și, mă gândesc să nu las nici un indiciu,
iar la final,
să închei cu misteriosul “și-apoi…”.
dacă vor fi curioși,
vor ști încotro.

și-apoi…









.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!