am văzut un eu
cu pene largi,
colorate strident
care,
a ratat ușa coliviei
la decolare.

în clipa oferită să plece
către un tărâm
aflat în afara zăbrelelor,
a ales să țopăie nătâng
și să se scarpine pe cap;
cred că îl mânca un gând.

o muscă, privindu-l, a râs.
asta-i mai lipsea eului nătâng.
ofensat,
a trântit ușa coliviei
și a întors spatele,
supărat.

în oglinda din perete
se vedea a sa “pereche”.
tot uitându-se la ea,
la bufnit râsul,
mai apoi doar i-a zâmbit.

stă acum pe pat, gândind:
- eu sunt eul fericit.