Este de mirare că mirosul dvs nu vă spune nimic despre miracolul dispariției mirei la televiziune, astfel că Miruna, fiica lui Mircea Miron, scenaristul, a scris o petiție în care arată că vinovatul e Mirică, fratele Mirelei de la departamentul costume, fiindcă el a încurcat mira cu imaginea lui Mircea cel Bătrân încât, ca printr-un miraj, telespectatorii au văzut altă miră, ceea ce li s-a părut de-a dreptul incredibil, în contextul conflictelor politice actuale care ne miră pe toți.

Mirabela, prietenă bună cu Mirela, a mărturisit că vina fusese de fapt a ei, nu a lui Mirică, fiindcă mireasma mirților înfloriți era așa de plăcută, încât a stat pe balconul biroului mirosind miriadele de flori și a încurcat imaginile cu mire, dar se știe că ea va fi mireasă în curând și caută o rochie cu flori de dantelă mirobolantă. Apoi a pregătit emisunea poetică ”mirabila sămânță” cu povești despre poezia ”Podul Mirabeau”, emisiunea ”mirabile dictu” cu povești despre Pico della Mirandola și emisiunea ”miracolul istoriei”, azi despre Palmyra și scrierile istorice de la editura Nemira, iar pentru emisiunea ”mirul sfânt” a selectat mărturiile mirene despre cum au fost persecutați preoți cu mir decenii la rând.

Probabil că acum ea va merge la piață să cumpere mirodenii și suc Mirinda, ca să pregătească o mirifică cină în doi cu logodnicul ei, care lucrează la clubul sportiv Miramar și este un om admirabil. Iar dvs. probabil că ați înțeles că acesta e un text despre pace, nu este o poezie.

Etimologic, mir, pentru unele cuvinte românești, provine din limba slavă(veche) și din latină, iar actual мир în Rusia și alte regiuni se traduce prin lume sau pace. Deși am o perspectivă profană, m-a impresionat dintotdeauna efortul catalitic al etimologiei de reașezare și reordonare a limbii, studiul cuvintelor descompuse și reduse adesea la foneme și m-am întrebat cum apar acordurile privind rădăcina cuvintelor între cercetători din arii socio-politice diferite, cu istorii diferite.