1. Bolnavă de vis, realitatea şi-a făcut noduri imaginare
Și-n ochiurile năvodului s-au prins peștii gândurilor stelare
Ce frumos sună numele Anului Nou, două mii douăzeci și trei
Cu suma cifrelor șapte, ca o taină între șoapte
Și multe alte gânduri de acest fel
Între Haos și Ordine a apărut el, culegătorul de scoici şi chiştoace
Nea Mişu Bulgaru, care usucă paharu
Prieten la cataramă cu Ionică Tătaru
De la numărul 2, cu curte și scară interioară, de pe Stradela Vântului.
De aici tăcerile au început să vorbească…

2. Precum Gânditorul de la Hamangia
stau să-mi aduc aminte
cum a fost când
rând pe rând
de după pământ
răsăreau astrele-n gând
De unde până unde şi pentru cine, ce şi cum?
Zici că tragi de-un fir fără noduri
tors din fuior
dintr-un fior de izvor
cu albastru cerului fără nor

3. Ceasul meu arată 1:31, oră peninsulară. Cum îi place să rămână în urmă, nu mă iau niciodată după el... Îl ţin de decor... Îmi place cum iese cucu, ies şi heralzii şi fac spectacolul la fiecare oră exactă, spre distracția motanului meu, Domnul Picasso... Dacă tot am dat drumul la bila întâmplării, să o urmărim cum se rostogoleşte pe scară... Te-ai trezit tu, dintr-o dată, cum nu s-a mai întâmplat niciodată aşa ceva, pentru că numai azi este 1 ianuarie 2023. Te-ai apucat să scrii. Eu rătăceam printre fotografiile de pe Stradela Vântului, intrând şi ieşind prin poveştile trăite...
M-am uitat peste umăr și mi-am văzut umbra cu un pas înaintea mea. Sentimental, ca un blând val, Anul Nou a venit cu ultima zi a Anului Vechi, senină, plină de sentimentul libertății. Liber, liber, liber, ca pasărea cerului, prieten bun cu Pescărușul de la Pescărie, cu lebedele de la Amphiteatrul de Piatră, cu Cioara de la Timișoara și cu Domnișoara Croitoreasă a licuricilor și a piticilor, mama câinilor și a pisicilor…

4. Când ai Vocația Bucuriei și iubești Frumosul, Binele și Adevărul, Destinul este cel mai bun scenarist. Te bucuri de întâlnirea cu o cioară, cu o lebădă, cu cărarea pierdută peste Podul Suspendat al Pescărușilor… Te bucuri pentru fiecare clipă trăită într-un cântec și un lătrat de câine… Că veni vorba despre Podul Suspendat al Pescărușilor. Dacă n-ar fi, nu s-ar povesti…

Eu, în atelierul meu, cu uşa terasei deschisă spre mare şi cu oglinda mare de croitor a socrului meu, Ștefan Tosits, în prelungirea oglinzii unchiului meu, Aurel Popovici, întind pe şasiuri pânzele albe ale pânzarului meu, Bricul Mircea. Pânză aspră şi bună pentru pictură, cu ţesătura, ca pânza de sac, pe care-mi place să pictez plaja, marea, portrete, câini, pisici, pescăruși și balerine. Vorba aceea, pe șapte cărări cu lumina, cântecul, poveștile și culorile din șapte zări, lumea se desfășoară și se înfășoară să încapă într-o Valijoară de Voiajor…

5. M-am cam lungit... meteahnă ardelenească... acum, până mai avem un pic din ziua de azi, merge şi un păhărel de pălincă... Hai noroc, pentru toţi şi pentru toate... De la Emin, de pe Stradela Vântului, citire: “Pisicile de la Apple știu să citească, să ghicească și să te smotocească...” Emin este specialist în cafeaua la nisip, în Stradela Vântului, în poveștile cu marinari și pisicile de la Apple...
Vorba aceea: A fost noapte și a fost dimineață, ziua întâi. Așa-i Revelionul. Până la ora 24 este jumătatea de noapte din Anul Vechi. Cealaltă jumătate-i în Anul Nou care începe cu trei pânze albe în așteptare... Tabloul acesta-mi aduce în jurul meu toate pisicile și toți câinii care au trecut prin viata mea. În plan secund, ca într-un tablou al lui Goya, apar ochi foșnitori cu prieteni, flori și fiori pe care-i pictez așa cum visez că zbor într-un vis direct la fereastra mea, mergând de-a dreptul la țintă, ocolind labirintul de scară, ungherele întunecate și poveștile spuse pe jumătate. Sunt multe de spus. Toate la vremea lor...

6. Clar şi fără urme de îndoială
A venit ziua unui nou început
Urările au venit la grămadă. Sfânta Elena stătea de vobă cu lebedele.
Adevărul este acesta. Ieri, în ultima zi din 2022, întâlnisem şi eu lebedele cu care stătea Sfânta de vorbă.
La mulţi ani, fetelor, le zicea Sfânta...
Din cele câteva clipe împreună,
acestea s-au ţinut după noi.
La un moment dat le-am auzit vorbind.
Altădată nu va mai fi ca acum...
Sorcovitorii de la dudul ciorii
au trecut pe drumul de pământ al morii…

7. Tu, care numărai stelele
şi stăteai de vorbă cu luna şi cu norii,
te-ai făcut sâmbure de cais
care a încolţit în vis odată cu stejăreii mei
Cu ajutorul juniorilor mei, azi începem ștafeta fotografiilor
Jucând, la început, rolul manechinului din lemn de gutui,
ca-n cele din urmă să fii Domnişoara cu cioara de la Timişoara,
cu cioara pe umărul stâng şi cu cercelul de scoică, în urechea dreaptă
ţi-ai ales Casa de la Pescărie pentru Atelier și Galerie.

Stau peste visele tale zburătoarele livezilor mele
Vorba aceea, al 12-lea ceas a fost ieri…

Constanța, Duminică, 1 Ianuarie, 2023