1. Noi, sub umbrela nouă, la Pescărie
În lunga vară fierbinte, cultivând armonie
Seminţe de dor, nor, vânt, adiere, mângâiere
Cântecul mării aduce pe valuri o corabie de tăcere
M-am născut Poezie într-o Poveste
Când mama a căzut cu mine pe scară
Aruncând grăunţe la păsări într-o seară
Spre dimineaţă am tras primul strigăt de bucurie
Acesta este Cezar, prin cezariană s-a născut
Copilul acesta va fi pentru mine scut
Aşa a spus mama când m-a văzut

https://www.poezie.ro/index.php/personals/14147811/De_pe_la_arcadele_pontice
https://www.poezie.ro/index.php/poetry/14147302/unde_s-a_n%C4%83scut_iubirea
https://www.poezie.ro/index.php/personals/14146942/A_%C3%AEnnebunit_trandafirul?


2. Pe Scara Tympului meu
A înnebunit trandafirul
Clipele lungi au părăsit şirul
Cu paşi cuminţi păşesc pe valuri
Zborul de pescăruşi se opreşte pe maluri
Acolo unde lebedele-şi adună puii zglobii
Bucuriile zilei adună-ntr-o oră
Câteva mii de armonii
Nu mai găsesc firul Poveştii de la Pescărie
Dacă tu-l găseşti, înseamnă că iubeşti
Leagănul nou nouţ cu Adevărul gol goluţ
În care creşte Ioan cel Nou de la Pescărie
Născut ieri, de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel
Gânduri printre rânduri
Pe care tu le găseşti
Pentru că pe Sfinţii aceştia îi iubeşti…


3. Intru pe pagina mea. Pe primul rând apare întrebarea: La ce te gâneşti? Am zis eu că mă gândesc la ceva? Chiar trebuie să mă gândesc la ceva? Nu pot sta şi eu aşa, fără să mă gândesc şi să mă uit prin albumele de fotografii, albume în care am câteva mii de clipe lungi, toate trăite şi colorate cu culorile momentului de atunci? Uite, aşa se fac nodurile firelor lui Atunci şi Acum. Singure. Fără voia mea. Revin la pagina mea. Rândul următor este “Acum 1 an”. Sub el apare „Vezi amintirile tale”. Dau clic pe „Vezi amintirile tale”. Azi, Marţi, 28 Iunie, 2022 îmi apare răspunsul: “Nu există amintiri pentru azi. Nu există amintiri pentru azi, dar te vom anunţa când vor exista amintiri de revăzut.” Asta este. Când este, este, când nu, nu. Pe WhatsApp găsesc mesajul unui dialogul imaginar:

- Aida!
- Da, da, da.
- Ai da?
- Da, da, da.
- Dă-mi şi mie unu.
- Ia-ţi singur...

4. Stejarul bătrân
La marginea pădurii
Stă şi visează

Între noi, de prin 2008 până-n 2022
S-au adunat mai mulţi ani goi
Goi-goluţi, cu semne şi jocuri în doi
Ani în care Tympul s-a umplut de clipe lungi
Cu marcaje-n fotografii
Câteva zeci de mii
Zidul Alb, cu uşa secretă
Prima necunoscută-n ecuaţia vieţii
Intuită-n tainele dimineţilor de la Pescărie
Născută din barca albă de lângă dig
Înconjurată de trandafiri şi de pipirig

Dinspre răsărit
În bătaia vântului
Cântecul mării

Ultima frunză
Se atinge de lună
Şi cade şi ea

Fiecare cerc
Pe suprafaţa apei
În aşteptare...

5. Ca şi marea cu zarea
Neliniştirile ajung să se liniştească.
Matamaticarul a dat cu zarul şi-a ieşit faţa 7
Compoziţiile mele-s pur imaginare.
Toate au sămânţa comună în unitatea imaginară.
De Sfinţii Petru şi Pavel, prietenii mi-au venit cu un marinar-trapezist
Am luat barca şi-am vâslit, până când ne-am trezit.

Ştiam de acum că neliniştirile au o limită
Pe care numai lunile mai, iunie, iulie şi august o pot atinge.
Tonul principal în jocul secund al culorilor
Îl dau desenul cu linia, punctul şi pata de culoare
Tu, Autorul, călare pe un cal din radical.
Aşa-i Matematicarul, la el toate se leagă intre ele,
Mai ales cele nevăzute şi neştiute.
Mereu dă de o necunoscută
Pe care o descoperă ca pe o comoară…



Constanţa, Marţi, 28 Iunie, 2022