Sistemul uman are echivalențe cu axa și structura ființării, iar când totul funcționează optim suferința este trimisă în neant și sănătatea obține acordul fericirii de a fi o configurație benefică a sistemului omului.
Absența fericirii coincide cu prezența bolii amplificând disonanțele și trepidațiile, însă forța centripetă are capacitatea de a face vasală boala și de a transmuta non-jocul ei nociv și nefast într-un joc stenic, câștigător și estetic al vieții cu evoluția.
Sistemul uman funcționează pe bază de constante ființiale, dacă absoarbe o variabilă are capacitatea de a o transforma în constantă cristalizându-și homeostaza.
Un sistem ce nu poate transsubstanția variabilele în constante devine disfuncțional și i se incumbă spiritului sarcina de a decodifica variabilele și necunoscutul și neînțelesul din ele pentru a extrage din variabile cognoscibilul și înțelesul care sunt atributele constantelor ființiale.
Sistemul funcționează optim dacă mecanismele sale se sincronizează cu activitățile entităților interioare și dacă are corelații și conexiuni cu structura și axa existențiale.
Un sistem configurativ ființial afectat de variabile își pierde constantele pe care le procesa și gestiona în angrenajul vieții, prin urmare își destramă homeostaza, iar mărimile și dimensiunile sale devin variabile, fluctuante și nefuncționale.
Un sistem viu uman covârșit de variabilele care-i induc necunoscutul și imprevizibilul își vede salvarea în versatilitate dacă efectele ei îi sunt explicate de spiritualitatea conectată la schimbare, evoluție și misticism care dezmembrează structura predeterminării și îl pune pe om față în față cu liberul-arbitru.
Sistemul uman dacă are caracteristica proactivului incită a fi-ul la inițiativă, intuiție și viziune care împreună îi creează o dimensiune senzitivă și extra-naturală acordată la sistemul având corelații și conexiuni cu axa, structura și matricea ființiale.
Sistemul afectat de disfuncționalități ar fi necesar să se reactualizeze cu elementele optime și funcționale ale ființării care îl inovează și îi imprimă randamentul, eficiența și profitul având ca rezultat fiabilitatea, stabilitatea, homeostaza și robustețea sistemului conectat la integralitatea omului cu funcții de sincronizare, sinergie și convergență.