Deja erai, spre mâine-nmormântează
a umbră clipa-n zările păgâne...
De sub cunoașteri zodiei rămâne
din tot ce-a fost lumină simplă rază.

Fiind o gleznă mersul să-mi îngâne
puținul rogu-te-mi îl suie-n oază
de zbor... Plictis sub a tăcerii frază
tu nenumită treci văzduhuri spâne.

E mult A fi, femeie, existând
în noi de-n Duh e strigăt penitent
și Traiul ni-i în singur element
ce doarme-n văzul vieții unui gând.

Că altfel Tot e-o liniște de spută,
la sărutare vorbă pricepută...