Sînt vise pe care le ținem minte toată viața. Sînt vise interesante pe care am vrea să le ținem minte mereu. Visele vorbesc înainte de a fi interpretate. Sînt vise în care din rolul de spectatori devenim actori și invers. Vă povestesc acum ultimul meu vis, mai mult ca să îl țin minte, mi s-a părut interesant. Din păcate nu am reușit să rețin visul integral, dar ceea ce urmează este esența lui. Unii cred că visele ne sînt transmise de înțelepți, alții cred că vin de la morți și alții cred că pur și simplu sînt transmise de psihologi sau psihiatri sau alți intelectuali vii în timpul somnului receptiv la vise.


Azi noapte eram pe munte în zăpadă mare ori poate într-o expediție la Polul Nord. Priveam cum un bărbat relativ tînăr se lupta să supraviețuiască în ger. Eu încă nu existam în acea scenă, era doar el, singur, flămînd, înfrigurat. Mă gîndeam cum pot să îl ajut - dacă să îl sfătuiesc să își sape culcuș în zăpadă, ca adăpost de frig și mai ales de vînt. El încă rezista, încă se lupta.
Apoi a apărut încă un bărbat, la fel de înfrigurat și vulnerabil în fața urgiei naturii. Amîndoi au început să se ajute unul pe celălalt, singuri în pustietatea albă și înghețată. Eu îi priveam cum își sapă culcuș și apoi simțeam teama lor de lupii sălbatici și flămînzi și gîndeam planuri în locul lor, metode prin care să se poată apăra de fiarele siberiene poate.

Au scăpat cu bine vreo zi- două și apoi au descoperit o cabană înghețată, unde existau ceva provizii de alimente, chiar dacă nu prea erau apetisante. La puțin timp după descoperirea lor a apărut al treilea bărbat. Apoi au avut carabine lungi și au devenit puternici în fața lupilor (de fapt doar un lup s-a ivit) pe care îi urmăreau să îi omoare, ascunși fiind după colți de stîncă care au răsărit din zăpada mai înainte netedă, așa cum numai în vise se întîmplă. Era cît pe-aci să cred că lupul cel mare avea să îl omoare pe unul dintre primii doi, dar n-a fost așa.

În sfîrșit apare o fetișcană, care era chiar fata celui de-al treilea bărbat, căreia tatăl ei îi interzisese să se aventureze pe munte. Dar ea a venit și s-a alăturat celor trei bărbați. Era prea tînără pentru vreo afacere amoroasă cu vreunul din cei doi bărbați maturi, dar am simțit în vis o anumită tensiune erotică. Cei doi bărbați erau distincți, dar acum nu mai pot schița trăsăturile lor fizice și de caracter, fiindcă mi s-au șters amintirile. Odată cu venirea fetei, mai apare încă un lup cenușiu împrejurul adăpostului oamenilor și cresc teama și pericolul resimțit de oameni. Se petrec diferite scene în care nici oamenii, nici lupii nu sînt răniți. În timpul visului eu încep să mă identific cu fata și să mă tem pentru soarta lupilor, care acum păreau ușor de vînat.

Apoi lupii devin tot mai blînzi și eu îmi doresc cu ardoare cruțarea lor. La un moment dat fac chiar giumbușlucuri și par că au sentimente omenești. Bărbații sînt tot mai puternici, dar lupii scapă cu viață. Unul din cei doi bărbați o cheamă pe fată să îi arate ceva printre stînci, un lucru pe care el părea să îl cunoască de mult timp. Fata (și totodată eu) ne apropiem de acel loc și vedem o formațiune semi-calcaroasă modelată straniu de zăpezi și vînt. Privim cu mirare trupul unui bărbat culcat pe spate între stînci, ca o statuie imperfect sculptată în poziței declivă. Bărbatul nu se distingea clar, dar evident era o formațiune antropomorfă. Bărbatul viu din vis o întreabă pe fată dacă vede femeia din acel bărbat. Ea (și eu) răspunde că nu o vede. Atunci statuia culcată se învîrte cu capul în jos și fata poate vedea clar trupul culcat al unei femei, tot vag definită, dar clar o femeie, cu triunghiul sexului vizibil și urme din alte atribute feminine. Fetei i se pare interesant, fascinant chiar - picioarele bărbatului formau capul femeii și reciproc.

Finalul visului e incert, nu se știe sigur dacă cei doi lupi frumoși vor fi împușcați cu cîte un glonte fiecare sau dacă vor deveni animale de circ, fiindcă deveniseră foarte blînzi și prietenoși. În finalul visului se prefigurează și coborîrea de pe munte, cu sau fără lupi, pe care eu nu am mai visat-o și m-am trezit.