perfecțiunea nu există decât în artă
în poemul acesta
niciodată în viață
niciodată
chiar dacă vrei să definești ipocrizia
ideile despre politețe se sfărâmă
precum moleculele
rămânând doar bulele papale
după care s-au construit infinite catedrale
infinite precum Numele Domnului
&
nu s-au mai terminat niciodată
arhitecții au murit
papii de asemenea
au mai rămas masonii
doar masonii
care să-i urmeze
perfecțiunea este supremul
ea nu se poate inscripționa
pe sângele căii lactee
cu rigla și compasul
mi-e dor de trecutul
în care nu am vrut să ucid
de trecutul în care nu puteam gândi ideea de moarte
foarte mulți laureați cu premiul nobel pentru pace
au declanșat foarte multe războaie la care eu am fost absent
mai ales din pricina lecturilor despre conștiința de sine
de care nu m-am putut lepăda
nici când m-am aflat într-o monastire
ar fi trebuit să mă lepăd pe mine de mine însumi
n-a fost așa
mărturisindu-mi păcatul
am primit următorul răspuns
îngerul este conștiința de sine
nu te poți vindeca de înger
nu te poți vindeca de sine
el îți poruncește & te ia de mână
el oprește toate mașinăriile ipocriziei
el schimbă lumea lovindu-te cu aripile
peste fața plină de sânge curat
și iarăși mărturisesc am vrut să-i ucid
pe toți cei care mi-au pricinuit
un rău mai mare decât pământul
în urma lor înnodându-se un lanț de ticăloșii
perversiunea fiind banala lor formă de existență
m-am autocondamnat la a nu mai vedea răul
și am constatat că nici acest lucru
nu mi se potrivește
am devenit iov& n-am mai cârtit
și nici acela n-am fost eu
ideile de care m-am izbit
s-au îngroșat precum zidurile
și la niciuna nu am avut răspuns
pentru ca lepădarea de sine să fie perfectă
și înțelepciunea la care mă refer
și iubirea de înțelepciune
și nici filosofia studiată pe brânci
la lumina stelelor răsfrânte
pe felii de pâine neagră & margarină ieftină
cu roșii muiate în miere
aruncând pe fereastră dasein-ul
noi
noi știm că locuim o lume
pe care Dumnezeu nu a părăsit-o
aceasta fiind de fapt și de drept
unica rațiune a mea
& a celor pe care i-am iubit și-i iubesc
mai mult decât pe mine însumi
nimeni nu a fost ucis
și nu a fost scos în afară
de viforul neliniștit al neliniștilor
fără de sfârșit și intangibile
nepipăibile decât de înger
în noaptea vieții fără de moarte