poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | ÃŽnscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaÅŸi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 769 .



să nu mă strigi pe nume
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [cosmacpan ]

2016-11-16  |     | 





cineva striga: Takorado, Takorado
m-am întors încet și am văzut-o
era o spaimă, poate doar o copiliță ce fugea ca după o glumă bună
oare s-o urmăresc? ce rost ar mai avea
am obosit să tot alerg după ele
cu toate că spaimele sunt peste tot
pe aeroporturi ce-nghit pe nerăsuflate
vise, trupuri, suflete și decepții
prin fiecare avion ajuns la destinație
cu ele încurcându-se prin sau printre centurile de siguranță
căzute în letargie sau doar așteptând descarcerarea
oriunde te uiți, dai de ele
sunt nelipsite din viața noastră
ele, spaimele măritele


ce faci Takorado?
uite priveam Luna asta incredibil de mare
și cică abia peste șaptezeci de ani o să mai fie alta la fel
lasă Luna Takorado, uită-te mai bine în jos
și m-am uitat, uitătură furișată
și vedeam pământul deschizându-se
ca o gură, ca o ușă, ca o groapă, ca o gaură neagră
din care visele nu prea mai au cum să scape
și le vedeam strivindu-se, cățărându-se
agățându-se, încercând să scape
asemeni oamenilor
așa cum erau scenele alea desenate de Doré
sau scenele din Divină Comedia


ce frumoase sunt
cine Takorado?
nu cine, ce trebuia să spui tu acum
bun, și ce este atât de frumos?
visul meu, visele noastre, visele toate
tu poți să le vezi?
da. cred că da. e ca un lan cu maci roșii. cât vezi cu ochii
maci?
da. uite, vântul trece și mai smulge câte o petală
și visele râd, se amuză
au… ce faci?
ce e Takorado?
mă doare, uită-te la ele
încep să se scuture, mor visele, unul câte unul
ce ne facem?
ne facem că nu vedem
dar eu văd… și asta doare
tu nu le vezi?
nu, nici eu nici ceilalți nu le mai putem vedea
tu chiar nu poți face nimic?
chiar și pentru mine e greu, e foarte greu

tu faci lacrimi?
Takorado, te rog
tu plângi? chiar poți s-o faci?
nu mai știu nici eu ce pot și ce nu pot
pot să gust și eu una?
o lacrimă?
da. să știu și eu ce gust are.
bine Takorado… hei? ce faci?
le sărut. fiecare are câte un mic soare care-mi face cu ochiul
lacrimile mele sunt însorite?
da… răsar din ochi și apun în barbie luminându-ți obrajii

dar ce faci? pleci?
Takorado…
pleci pentru că ți-am sărutat lacrimile?
de ce nu-mi răspunzi?
unde te duci?
de ce mă lași singur?
toți mă părăsiți, unul câte unul
veniți, vedeți, plecați
de cee u?
de ce mie? cu ce am greșit?
de ceeeeeeeeeee

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!