poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-11-16 | | cineva striga: Takorado, Takorado m-am întors încet și am văzut-o era o spaimă, poate doar o copiliță ce fugea ca după o glumă bună oare s-o urmăresc? ce rost ar mai avea am obosit să tot alerg după ele cu toate că spaimele sunt peste tot pe aeroporturi ce-nghit pe nerăsuflate vise, trupuri, suflete și decepții prin fiecare avion ajuns la destinație cu ele încurcându-se prin sau printre centurile de siguranță căzute în letargie sau doar așteptând descarcerarea oriunde te uiți, dai de ele sunt nelipsite din viața noastră ele, spaimele măritele ce faci Takorado? uite priveam Luna asta incredibil de mare și cică abia peste șaptezeci de ani o să mai fie alta la fel lasă Luna Takorado, uită-te mai bine în jos și m-am uitat, uitătură furișată și vedeam pământul deschizându-se ca o gură, ca o ușă, ca o groapă, ca o gaură neagră din care visele nu prea mai au cum să scape și le vedeam strivindu-se, cățărându-se agățându-se, încercând să scape asemeni oamenilor așa cum erau scenele alea desenate de Doré sau scenele din Divină Comedia ce frumoase sunt cine Takorado? nu cine, ce trebuia să spui tu acum bun, și ce este atât de frumos? visul meu, visele noastre, visele toate tu poți să le vezi? da. cred că da. e ca un lan cu maci roșii. cât vezi cu ochii maci? da. uite, vântul trece și mai smulge câte o petală și visele râd, se amuză au… ce faci? ce e Takorado? mă doare, uită-te la ele încep să se scuture, mor visele, unul câte unul ce ne facem? ne facem că nu vedem dar eu văd… și asta doare tu nu le vezi? nu, nici eu nici ceilalți nu le mai putem vedea tu chiar nu poți face nimic? chiar și pentru mine e greu, e foarte greu tu faci lacrimi? Takorado, te rog tu plângi? chiar poți s-o faci? nu mai știu nici eu ce pot și ce nu pot pot să gust și eu una? o lacrimă? da. să știu și eu ce gust are. bine Takorado… hei? ce faci? le sărut. fiecare are câte un mic soare care-mi face cu ochiul lacrimile mele sunt însorite? da… răsar din ochi și apun în barbie luminându-ți obrajii dar ce faci? pleci? Takorado… pleci pentru că ți-am sărutat lacrimile? de ce nu-mi răspunzi? unde te duci? de ce mă lași singur? toți mă părăsiți, unul câte unul veniți, vedeți, plecați de cee u? de ce mie? cu ce am greșit? de ceeeeeeeeeee
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate