la început am fost noapte, sau mai bine spus întunecime
cuvântul mi-a adus pe buze lumina și în suflet pacea și liniștea zilei
dar cerul nu e făcut doar pentru soare și lumină
el face loc norilor și răsuflării neastâmpărate a vântului

parte din mine, se înfige rădăcină dorindu-și sărutarea pământului
parte din mine se varsă, umplând văile uscate ale deznădejdii
parte din mine mă ridic la cer pe aripi de vis
și-atunci mă trezesc plângând după tot ce-am pierdut

marea de greșeli unduie neliniștită în urmă
privind înainte, deșertul îndoielilor îmi arde retinacarnea pământului se desface așteptând doar semnul
iar cerul mă îmbrățișează, primenindu-mi speranțele

cine nu a gustat din dulceața morții
nu poate înțelege pe deplin amărăciunea vieții