aceste litere nu sunt cuvinte
doar câțiva neuroni
ce-au uitat
să ne uite
…………………………
ascultă
ascultă cuvântul
în spatele lui e un câmp;
în față
loc pentru aruncat
ziua în care vor muri
florile mele
din pumn

ascultă
norii și casa din lac -
lângă ea
barca îmi leagănă umbra;
pe prispă
literele s-au împuținat
între cartea neîncepută
și-o urmă

ascultă
fotografiile vechi -
vitraliu în aripi de fluturi;
alături
extratereștri din ploi
și câțiva rătăciți
prin poeme
de muguri

ascultă
ascultă în dâra ta
cum adună vertebre omida -
se înalță pe vârfuri
delicat și confuz
în spate
cu întreg pământul
pe gânduri…

București - 16 noiembrie 2015