poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-11-18 | | am venit cel care va urma nici el n-a găsit un răspuns la nenorocita de întrebare ,,de ce trebuie ca voi părinții mei să fiți așa de când m-am născut eu’’ ce puteam să-i explic dacă de ani de zile în loc de cofetărie ne întâlnim numai în curtea spitalului ceea ce mă face să cred că Domnul în marea lui milostivire a închis toate cofetăriile din lume numai și numai pentru noi cofetăria unde ne-am sărutat prima dată a devenit depozit de arme sau ceva la fel de dubios deși este o casă –mausoleu pe cât de veche și dărăpănată scoasă din primul film cu șarlot în care ai râs și am spus ,,jur iubire mitică curată magică metafizică & hermeneutică pentru că modelul meu absolut de poet este hermes trismegistul’’ dorindu-mi să fiu un poet la fel pe atunci totul părându-mi-se extrem de simplu ca și cum ai bea o cană de apă rece de aceea mi-am declarat un sigur viciu adevărat literatura care-mi ține loc de viață curios dl. d. d. cu ochii lui albaștri-metalici neînnoptați a înțeles să ne lege unul de celălalt ca și cum ne-ar fi pus de mâini cătușele mai înainte de toate celelalte știind în fond comedia literaturii cum se petrece n-a mai apucat să ne cunune după cum uitase și cine suntem cum ne-am cunoscut printre vechi manuscrise și atât de multe foi încât mecanicul de tren a spus că tot trenul nu le poate descifra înțelesul pentru că ,,voi nu sunteți ca noi’’ mai spun că viața noastră nu a fost la fel cu a celorlalți nu a existat moment în care să nu ne-ntrebăm în loc de ce vom face azi& mâine & poimâine care este cel mai mare psihiatru din lume cum putem scăpa de ura lumii în care trăim cum putem să ne luăm viața de la zero cum putem fi fericiți & PATETICI după ce –ntreg universul parcă s-a prăbușit peste noi ca-n filmul cu șarlot declanșând războiul în loc să aducă pacea și liniștea viața noastră fiind mai mult o limită a îngerului care ține orașul în viață nu știu dacă ți-o reamintești pe tipa de la cia care singură fiind lipea invitații la cartofi prăjiți la phoenix numele-i începea cu literele de la numele lui lenin de-atunci viața în orașul nostru pașnic aproape burghez s-a schimbat până la a deveni pustiu vinerea sâmbăta & duminica puținii trecători care-i înlocuiesc aparent pe locuitorii get-beget știu că pentru noi în afară de florile gândului nimic nu mai contează
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate