1.Lumina veche se depune pe suprafața lucrurilor, lumina nouă pătrunde în intrinsecitatea obiectelor și în imanența omului.

2.O viață prin care adaptații înoată până la mal, iar neadaptații se îneacă, cuprinde în ea lumina ce ne este călăuză și neantul în care cădem prin depresii și din care evadăm, agățați de funia spiritului.

3.Dacă eul se refuză iubirii, având alergie la manifestările ei, atunci în centrul pasiunii se află înghețul arctic, iar existența urcă asimptotic cu rațiunea împiedicând căderea.

4.Versul se dezmorțește la temperatura imaginii poetice și cade într-o visare întâmplată, prin care strigă fanteziile flagelate de duritatea vieții.

5.Când cercurile în care ai intrat devin închise, întoarcerile nu mai pot avea loc și, odată cu incertitudinile, alunecă în abis iluziile cu plânsete artificiale.

6.Frigul și vipia ne însoțesc prin periplul existențial, iar efectele lor încremenesc transformarea în clovn, căci plecările, fără posibilitate de întoarcere, sunt traumatizate de ireversibilitatea temporală a itinerariului existențial.

7.Pielea ne ține organismul în aceeași poziție ce o avea din naștere, în timp ce femeia viscerală ne susține iubirea suspendată între non și pro, și ne folosim de cuvinte pentru a evada în spațiul lingvistic.

8.Fiecare lacrimă stinge un râs, fiecare nefericire închide ochii fericirii, fiecare neputință ne crește deșertăciunea, fiecare nimic fisurează totul, fiecare poem ne consumă un eu, fiecare iubire stinsă destramă sonoritățile pasiunii, fiecare succes ne ridică ființa călcând în picioare un om nevolnic supus erorii.

9.Dincolo de spațiul intim se întinde socialul, când se termină singurătatea încep legăturile cu ceilalți, iar după ce terminăm o poezie, mulțumirea sufletească și satisfacția spirituală reverberează în toate camerele lăuntricului.

10.Îngerul care și-a scrântit o aripă a căzut pe pământ, și-a pierdut ambele aripi și a devenit om, însă dorința de zbor a rămas înrădăcinată în el, care se frământă când tumultul scormone adânc în lăuntric, afectând echilibrul, și care se relaxează, studiind ipostazele secundelor.