murise dej și țara –ntreagă se dădea
de ceasul morții vrând să-l petreacă pe tătucul
brusc tovarășii brigadieri au îmbrăcat salopeta cea nouă
bleumarin-deschis ca pentru garda de onoare
tatăl vecinului a întins mai bine sârma de la antena
radioului cu lămpi cât oul de găină
oricum mai târziu progresul va așeza
cloșca și puii de gâscă
în vestitorul doliului național
de aici vor zbura prima dată
pe cerul deja sfredelit de victoria socialismului
ce jale mare a mai fost peste țară
nu ca acum de se plimbă toți bezmeticii pe străzi
fără niciun țel realist doar cu o pungă împrumutată
de la magazinul dănilă care întrebat fiind
de un om mai anapoda răspunse că nu știe
cine mai e și acela prepeleac
sau cum mă-sa l-o mai fi chemând
când tata doarme și ne-a lăsat să ne facem de cap
vorbind la telefonul cu manivelă mai mult singur
pentru că pe vremea aceea lumea de dincolo
nu exista în realitate decât sub forma unor bancuri seci
după care cel care râdea primul era declarat admis
să trimită mesaje de acolo de unde se spune
că nu se mai întoarce nimeni
și chiar dacă s-ar întoarce avraam
oricum nu l-ar recunoaște acuzându-l
de inoportunism deșănțat de plagiat impostor nătâng
bă tu nu vezi că ești în plus cu morții tăi
care nu ne lasă să trăim cum vor mușchii noștri
mișcă ori vrei să pupi întreg aliotmanul de perși sadea
ce pielea mea lumea de dincolo e pentru mituri bă
mai pune și tu mâna pe-o carte din eliad
și apoi pe vremea aceea erau niște oameni
și niște ierni și niște troiene de-ți trebuia o zi
să treci din ogradă în ogradă mai curând
te - auzea orionul decât vecinul
când ocărăști că ești chemat la o înmormântare
la care nu bocește nimeni și care s-ar putea să fie a ta
cu toate că n-ai ajuns președinte
ci numai turnător cu acte-n regulă